Deşi România se află pe locul şase în lume la numărul de avorturi, statul continuă să aloce sume de zece ori mai mari pentru întreruperea sarcinilor nedorite, decât pentru prevenirea apariţiei acestora. Sursa: SHUTTERSTOCK

Potrivit unei analize a Institutului pentru Politici Publice (IPP), în fiecare zi, în România, aproape 400 de femei recurg la întreruperi de sarcină, dintr-un total de peste cinci milioane de femei fertile. Astfel, în decursul unui an, numărul femeilor care fac avort ajunge la 128.000.

Cât costă un avort

Pentru o întrerupere de sarcină, o româncă ar trebui să plătească medicului ginecolog aproximativ 450 de lei, la care se adaugă costurile logistice făcute din bugetul public al unităţilor medicale de stat. Paradoxal, Ministerul Sănătăţii alocă cinci milioane de euro anual pentru întreruperile de sarcină şi doar 500.000 de euro pentru prevenirea sarcinilor nedorite, adică pentru cumpărarea de contraceptive şi încurajarea planningului familial, metode care ar scădea direct numărul femeilor aflate în situaţia de a face avort.

Programele de contracepţie, gestionate inadecvat

Conform aceluiaşi studiu al IPP, cifrele statistice în baza cărora se hotărăsc măsurile de politică publică sunt eronate, deoarece cabinetele private, deşi obligate prin lege să ţină o evidenţă a întreruperilor sarcinilor nedorite, nu comunică situaţiile reale către Direcţiile de Sănătate. Prin urmare, statul român nu are un control asupra tuturor unităţilor medicale care oferă servicii de avort. Acest fapt face ca şi fondurile alocate contracepţiei să fie ineficient stabilite şi gestionate. 49% dintre femeile fertile din România au declarat, într-un sondaj realizat în anul 2012 de către IPP, că nu au beneficiat de vreo formă de educaţie sexuală sau a reproducerii. De asemenea, 84% dintre femei consideră că Statul trebuie să se implice mai mult în preveni