Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că Parlamentul nu are dreptul să stabilească cine va reprezenta România la Consiliul European, în situaţia în care preşedintele şi premierul nu se înţeleg pe această temă.

CCR a dat dreptate astfel grupului de 26 de senatori PDL, care a sesizat Curtea cu privire la neconstituţionalitatea Legii privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, iniţiată de USL.

Decizia privind sesizarea legată de demiterea fostului şef al Senatului, Vasile Blaga, a fost amânată pentru şedinţa viitoare a CCR.

De altfel, CCR stabilise într-un alt dosar faptul că doar preşedintele României poate reprezenta statul la Consiliul European, conform Constituţiei.

CCR a constatat că sunt neconstituţionale trei articole din lege, respectiv 3, 18 şi 19.

Articolul 3 din lege prevede că "în exercitarea atribuţiilor sale, în conformitate cu prevederile prezentei legi, Parlamentul adoptă opinii. Opiniile care se referă la propuneri supuse procedurilor de negociere şi adoptare la nivelul Consiliului Uniunii Europene constituie mandat parlamentar. Mandatul parlamentar creează obligaţia de natură politică pentru Guvern de a-l respecta în integritatea sa".

Conform articolului 18, "la solicitarea Parlamentului, ministrul responsabil sau delegatul său prezintă la Parlament poziţia care a fost exprimată de România la reuniunile Consiliului Uniunii Europene".

În articolul 19 se arată că "Guvernul face propuneri de nominalizare a reprezentanţilor României în cadrul următoarelor instituţii, organe şi organisme ale Uniunii Europene: Comisia Europeană, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, Tribunalul de Primă Instanţă, Curtea de Conturi, Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor, Comitetul Director al Băncii Europene pentru Investiţii, potrivit prevederilor comunitare".

Ple