Litigiul dintre China şi Japonia legat de insulele nelocuite Senkaku provoacă în continuare tensiuni în regiune, cu atât mai mult cu cât ele sunt revendicate şi de Taiwan. China a găsit însă un bun pretext în acest litigiu pentru a-şi lansa un program de echipare cu portavioane.
China nu a fost niciodată o mare putere navală, în ciuda enormei sale deschideri spre Pacific. Împăraţii chinezi au avut în mod tradiţional o doctrină strategică, punând accentul pe replierea interioară, spre imensele teritorii ale Chinei, marele duşman fiind întotdeauna unul venind dinspre nord, dovadă şi construcţia Zidului Chinezesc. O ţară mică precum Portugalia era în secolul al XVI-lea infinit mai echipată cu nave decât China şi de altfel, Portugalia a fost o mare putere navală în zona Pacificului de sud-vest, în detrimentul Chinei.
Acum, însă, chinezii au decis că trebuie să treacă la construcţia de portavioane, iar marţi şi-au inaugurat cu mare pompă primul dintre ele, în portul Dallan, din nordul ţării. Însuşi preşedintele Hu Jintao a participat la lansarea navei, ceea ce pune în lumină caracterul simbolic al operaţiunii, mai ales într-un moment când naţionalismul chinez este hrănit copios de litigiul teritorial cu Japonia.
La o privire mai atentă, după cum arată mai mulţi specialişti în ziarele franceze, acest portavion, numit Liaoning, nu pare deocamdată să fie operaţional. Chinezii l-au cumpărat de fapt în 1998 de la Guvernul ucrainean şi l-au modernizat cât au putut. În vara anului trecut, chinezii au făcut primele exerciţii maritime cu acest vas de talie medie. În paralel, ei încearcă să-şi pună la punct un avion de vânătoare, inspirat din aparatul rus de tip Suhoi 33, capabil să poată decola şi ateriza pe portavioane. Nici la acest capitol, rezultatele nu sunt încă evidente.
Autorităţile de la Beijing doresc să se lanseze însă în producţia de porta
