Nu mai rentează să mergi cu „nașul“, dacă optezi la un tren care aparține unui operator privat. Astfel, o călătorie cu un tren privat este mai ieftină decât la stat. Eliminarea blatiştilor, dar şi subvenţiile consistente de la stat reprezintă reţeta succesului.

Dacă particularii se rezumă la a pune succesul pe seama eliminării rutelor nerentabile și a călătoriilor frauduloase, ceferiştii spun că este mai mult decât atât: privaţii primesc subvenţii de la stat de două ori mai mari decât primește compania CFR Călători, deși aceasta din urmă are cheltuieli de exploatare mai mari.

Printr-o Hotărâre de Guvern din 2007, statul a permis CFR-ului să închirieze o parte din structura feroviară şi altor operatori. Iniţial era vorba despre traseele terminale considerate găuri negre pentru CFR, însă, cu timpul, firmele private au acaparat şi linii principale din Oltenia, Moldova și zona de vest a țării.

În prezent, în România acționează şapte operatori privaţi, cărora CFR le-a închiriat mii de kilometri de cale ferată, pe o perioadă de 5-10 ani, considerată drept o perioadă de amortizare a chletuielilor pe care feroviarii privați le fac cu reparațiile și inestițiile. Regiotrans Braşov, cel mai mare transportator privat, are o bază de 400 de trenuri şi continuă să se extindă.

Sumele încasate de operatorul braşovean au crescut de zece ori în trei ani, de la 800.000 de lei, în 2008, la peste 8 milioane de lei, în 2011, în timp ce pierderile CFR-ului în prima jumătate a acestui an ajung la 300 de milioane de lei, cu 60% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Deşi reprezentanţii CFR susţin că firmele private oferii servicii de tip Regio (fostele trenuri personal), călătorii consideră condiţiile superioare celor de la stat.

Cum se face însă că operatorii privaţi reuşesc să reziste şi chiar să scoată profit, la preţuri mai mici? În realitat