Între 350 şi 400 de femei fac zilnic o întrerupere de sarcină în România. În acest timp, Ministerul Sănătăţii alocă de 10 ori mai multe fonduri pentru realizarea procedurilor de avort decât pentru anticoncepţionale care ar putea proteja femeile de o sarcină nedorită, avertizează un studiu dat publicităţii astăzi de Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Urmăriţi graficele ataşate materialului şi descărcaţi studiul în format .pdf.

Datele rămân îngrijorătoare şi pentru întreruperile efectuate folosind metode empirice- aşa-numitele "leacuri băbeşti", mai arată cercetarea "Fenomenul întreruperii sarcinilor nedorite în România. Radiografie şi soluţii". Astfel, 238 de avorturi provocate prin metode empirice au fost provocate între 2006 şi 2010, 54 în 2010 şi 83 în 2011, date care reprezintă "un semnal evident al lacunelor în educaţia sanitară de la nivelul cuplurilor din România".

Între 350 şi 400 de femei fac un avort zilnic în România, fapt care ne situează pe locul patru în Uniunea Europeană şi pe locul şase la nivel global. 450 lei este suma neoficială pe care femeile trebuie să o plătească medicului ginecolog (în spitalele de stat) atunci când fac un avort.

Anual, statul român alocă, în medie, peste cinci milioane de euro pentru avorturile incomplete (avorturi spontane) realizate în unităţile de stat, o sumă de 10 ori mai mare decât cea de 500.000 euro alocată anual pentru achiziţia de mijloace contraceptive (anticoncepţionale şi prezervative), care pot preveni sarcinile nedorite, atrage atenţia studiul efectuat de IPP.

"Aproximativ 500.000 euro pe an declară Ministerul Sănătăţii că alocă statul român pentru achiziţia de contraceptive, aceasta fiind o măsură concretă, prinsă în Programul Naţional de Sănătate a Femeii şi Copilului pe care Ministerul Sănătăţii îl promovează anual, din 2004, de când a fost lansat, până în pr