Un studiu realizat de experti de la Universitatea Al. I. Cuza (UAIC) în domeniul tehnologiei limbajului avertizeaza ca, cel mai probabil, cele mai multe limbi europene nu vor supravietui "erei digitale". Astfel, dezvoltarile recente din tehnologia informatiilor si comunicatiilor digitale sunt uneori comparate cu revolutia generata de inventarea tiparului de catre Gutenberg. "În urma evaluarii nivelului de dezvoltare a tehnologiei limbajului pentru 30 dintre cele aproximativ 80 de limbi europene, expertii au ajuns la concluzia ca sustinerea tehnologica pentru 21 dintre cele 30 de limbi este «inexistenta» sau, în cel mai bun caz, «slaba». Studiul a fost realizat de catre META-NET, o retea de excelenta europeana formata din 60 de centre de cercetare din 34 de tari. Pentru limba româna, autorii sunt cercetatori de la Facultatea de Informatica a Universitatii Al. I. Cuza din Iasi si de la Academia Româna, respectiv Institutul de Cercetari pentru Inteligenta Artificiala din Bucuresti si Institutul de Informatica Teoretica - Iasi. Toate acestea vin in contextul in care, desi oamenii din toata lumea pot sa comunice si sa acceseze o colectie nesfârsita de informatii precum Internetul, o mare parte din acest nou univers ramâne inaccesibil si închis, blocat de frontiere invizibile generate de diversitatea de limbi în care el este exprimat", arata reprezentantii Facultatii de Informatica de la Universitatea Cuza.

Un studiu realizat de experti de la Universitatea Al. I. Cuza (UAIC) în domeniul tehnologiei limbajului avertizeaza ca, cel mai probabil, cele mai multe limbi europene nu vor supravietui "erei digitale". Astfel, dezvoltarile recente din tehnologia informatiilor si comunicatiilor digitale sunt uneori comparate cu revolutia generata de inventarea tiparului de catre Gutenberg. "În urma evaluarii nivelului de dezvoltare a tehnologiei limbajului