De la un timp am început să primesc apropouri de la cititori, admiratori (ei încă nu ştiu cât de mult mă admiră) şi culmea – de la Mr. Happy inclusiv. Cică… deşi pretind că-s Very Happy, scriu în mare parte doar „de rău”. De rău adică doar critică constructivă dar nicio laudă cât de mică, nicio reverenţă cât de modestă, nici un compliment…
Aş putea contrazice pe toată lumea amintind că am avut zile în care am scris şi „de bine” cum ar fi aici, aici, aici, aici, aici (toată seria) şi aici, dar nu ştiu de ce lumea tinde să uite „binele” şi se axează doar pe „rău”. Ei, tocmai de aia am ales să scriu acest articol, ca să vă demonstrez cât sunt de receptivă la sugestiile sănătoase şi ca să vedeţi că pot aduce şi „laude constructive”. Nu voi începe cu cineva local deoarece moldovenii nu înghit prea bine „critica”, iar lauda cu atât mai mult. Dacă lauzi un moldovean, neapărat va gândi că:
- vrei ceva;
- te pui bine pe lângă el… deci vrei ceva;
- îl iei peste picior, îl ridiculizezi, eşti ironic, etc.;
- vrei şi tu lăudat.
Iar dacă şi dacă „acceptă” laudele tale sincere şi dezinteresate… neapărat se va lăsa pe tânjală. Va considera că odată ajuns lăudat (indiferent de către cine) - a atins apogeul şi L-a apucat pe Dumnezeu de picioare…
Deci, după cum vă relatasem anterior, vara aceasta a avut loc cea de-a 21 ediţie a Festivalului European de Design, iar acolo pe lângă multe altele (despre care am să vă povestesc periodic) am descoperit o campanie pe cât de simplă pe atât de gândită şi pe cât de năstruşnică (a se citi amuzantă) - pe atât de eficientă.
Un mare magazin de mobilă din Elveţia - „Micasa” a ales o strategie de marketing foarte ingenioasă. Au dat nume proprii fiecărui obiect de decor şi le-au oferit la jumătate de preţ cumpărătorilor cu acelaşi nume în buletin. Adică, dacă te cheamă Ion, îţi cumperi lampă de masă „Ion”