Acordul Agenţiei de Mediu Timişoara pentru exploatarea cu cianuri la mina Certeju înseamnă iad pentru ecologişti, pâine pentru localnici şi aur pentru investitori.

Comuna Certeju de Sus, aflată la nici 30 de kilometri de reşedinţa judeţului Hunedoara, arată ca un colţ în care omul şi natura nu s-au certat niciodată. Dar aparenţele înşeală: dintotdeauna, minerii au scormonit măruntaiele munţilor pentru a scoate la lumină aurul deasupra căruia locuiesc într-o sărăcie lucie. Şi n-au dat de bunăstare nici în trecutul îndepărtat, când săpau în galerii, nici în cel apropiat, când avansul tehnologiei a permis ca versanţii să fie raşi în întregime de pe faţa pământului. Au dispărut cu tot cu păduri şi animale, lăsând în loc halde de steril şi ape curgătoare toxice pentru localnici.

Vezi aici o GALERIE FOTO din zona minieră

Astăzi, peisajul selenar de lângă satul Hondol nu mai este vizat de statul român, deşi conţine sute de tone de aur şi de argint. Cel mai mare regret al localnicilor, în afară de faptul că nu au ce pune pe masă, este că metalele preţioase vor fi scoase din ţară de o firmă străină.

Lupta pentru aur

Mina de aur Certeju a funcţionat din 1745 până în 2006, când statul a decis că trebuie închisă. Angajaţii cu vechime ai Minvest Deva îşi amintesc momentul în care exploataţia a devenit o „gaură neagră" pentru economie în opinia guvernanţilor (deşi făcuse profit cu doar câţiva ani înainte) şi o excelentă oportunitate de afaceri pentru investitorii străini.

În prezent, pentru reînceperea mineritului cu cianuri se luptă Deva Gold, o companie deţinută în proporţie de 80% de canadienii de la Eldorado Gold Corporation, restul acţiunilor fiind ale statului român. Corporaţia s-a interesat de Certeju abia la sfârşitul anului trecut, când a preluat European Goldfields, companie creată de controversatul om