Te tăvăleşti de râs când vezi cum îşi aruncă liderii USL de la unul la altul cartoful fierbinte de la Oltchim. Au încercat să-l plaseze la Videanu, n-a mers. La Dan Diaconescu, nici atât, omul e un politician-teflon: nici un scandal nu se lipeşte de el. Nu cred că se miră cineva că electoratul lui DD nu se prinde ce potlogărie face idolul lor.

În consecinţă, useliştilor nu le-a rămas decât să se înjure între ei. Liberalii s-au înfipt în beregata lui Florin Georgescu, Ponta muşcă din Vulpescu şi loveşte, indirect, în Chiţoiu, Antonescu tace şi lasă guvernul să deconteze. Latră pe margine personaje minore, precum Varujan Vosganian, pe care PNL le va susţine sau nu, în funcţie de interese. Ştiu că v-aţi săturat de ziariştii care anunţă toată ziua scandaluri în USL şi ruperea iminentă a acestei alianţe, când, de fapt, oamenii se îndreaptă en fanfare către câştigarea alegerilor. Totuşi, ştiind că nu este timp ca, până la alegeri, să se producă o erodare substanţială a USL, cred că scandalul de la Oltchim produce efecte electorale mai mari decât se aşteptaseră liderii USL. Nu văd altă explicaţie pentru nervozitatea din ultima vreme, nervozitate care a dus la acuzaţii publice agresive, în special din zona PNL către guvernul lui Ponta.

Să nu creadă cineva că mă bucur de acest eşec al USL. M-aş fi aşteptat ca Ponta să plătească pentru plagiat, pentru atacul la adresa instituţiilor democratice şi a independenţei justiţiei sau pentru deteriorarea relaţiilor cu UE, Germania şi SUA. Nimic. Publicul, prea mare parte din el, crede că plagiatul este tolerabil, nu-i mai pasă de eşecul în absorbţia fondurilor europene şi înghite lozinca potrivit căreia CSM, DNA, Curtea Constituţională şi ANI sunt instrumentele lui Băsescu. Dezastrul de la Oltchim va avea efecte perverse pe termen lung: ascensiunea populistului Dan Diaconescu, accentuarea retoricii anti-liberale