Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat ieri rezultatul verificărilor listelor electorale de la Referendumul din 29 iulie, legat de demiterea din funcție a președintelui României, Traian Băsescu. ”Din verificările realizate pe listele permanente şi suplimentare a fost identificat un număr total de 55.660 de cazuri de înregistrări multiple (CNP-uri regăsite atât pe listele permanente cât şi pe listele suplimentare), numărul total de înregistrări afectate fiind de 118.881 (înregistrări ce conţin între una până la 18 corespondenţe între listele de vot permanente şi listele de vot suplimentare).”, se arată în comunicatul AEP.

55.660 de voturi sigur multiplicate din 118.881 posibil/probabil multiplicate reprezintă o hoție consistentă, care, la o adică, ar fi putut fi decisivă în stabilirea rezultatului final (ca și idee, pe 6 decembrie 2009, Traian Băsescu s-a impus în turul al II-lea cu o diferență de 70.321 de voturi în fața lui Mircea Geoană). Doar că, la ante-pronunțare, apărătorii lui Traian Băsescu au supralicitat ”potul”, acuzând sute de mii și chiar un milion de voturi fraudate. Prin comparație cu previziunile acuzatorilor, cifrele prezentate de AEP par minore (5-12% din ce se reclamase). Și astfel, prin efect contrar, oamenii pot rămâne cu impresia că furtul a ”doar” câteva zeci de mii de voturi, hai să zicem o sută de mii, ar reprezenta o situație acceptabilă (dacă nu cumva, chiar normală).

Mai mult, din punctul de vedere al aceleiași imagini publice, cei care au fraudat vor ieși mai bine dacât cei care au anunțat fraude de zece ori mai mari decât cele care se dovedesc, în cele din urmă, a fi reale. Când se dovedește că cel care a fost acuzat că a furat un bou, s-a ”dedulcit” doar la un ou, hoțul devine victimă, existând riscul să scape nepedepsit chiar și pentru furtul real. Din punct de vedere judiciar, cu siguranță că dosarul voturilo