Slovenia, o ţară mică, dar prosperă, a fost primită cu braţele deschise de Uniunea Europeană (UE) în 2004, iar trei ani mai târziu a intrat şi în zona euro. Însă acum, după cinci ani de la aderarea la uniunea monetară, această naţiune riscă să devină prima ţară fost-socialistă din UE care să aibă nevoie de un bailout, scrie The New York Times.
În 1991, când Slovenia a obţinut independenţa faţă de Iugoslavia, era cea mai bogată fostă membră a Republicii Iugoslave, cu toate că avea o populaţie de doar două milioane. Absenţa unor reforme necesare, însă, a împins ţara într-o poziţie în care se confruntă cu probleme în sistemul bancar şi cu o competitivitate redusă, ceea ce o face să fie o variantă în miniatură a Spaniei sau Italiei.
Premierul Sloveniei Janez Jansa a declarat recent că problemele legate de datorii l-ar putea forţa în cele din urmă să ceară ajutor european. Guvernul său a promis deja că va aloca patru miliarde euro, echivalentul a peste 11% din PIB, curăţării sistemului bancar de activele imobiliare toxice şi de creditele neperformante.
Majoritatea băncilor sunt deţinute de stat, iar valoarea creditelor neperformante a ajuns la 6,4 miliarde euro, echivalentul a 12% din portofoliul de credite al instituţiilor financiare slovene, notează Reuters. Principala cauză pentru care instituţiile de credit au ajuns în această situaţie constă în faptul că acestea au finanţat sectorul imobiliar în perioada de boom. Un alt factor a fost valul de preluări nesăbuite operate în piaţă.
În prezent sectorul construcţiilor a stagnat, iar PIB-ul va înregistra anul acesta o scădere de 0,9%, la 35,6 miliarde euro.
De când a izbucnit criza economică la nivel global şi de când problemele ţărilor din UE privind datoriile suverane au devenit evidente, standardul de viaţă s-a deteriorat semnificativ în Slovenia, iar rata şomajului a ajuns la 12%, a