În ultimele 24 de ore, scandalul Oltchim a căpătat clare conotaţii geopolitice, iar capitala României a devenit din nou un câmp de bătălie între forţe politice şi economice de anvergură globală. În contextul evenimentelor de ieri, a devenit explicabil atât comportamentul consultanţilor americani de la PricewatehouseCoopers cât şi alte ciudăţenii din procesul de privatizare a celui mai mare combinat petrochimic din Europa de Sud-Est, comentează postul de radio rusesc Vocea Rusiei.
Judecând după modul în care evoluează situaţia, în bătălia pentru Oltchim sunt implicate trei forţe distincte.
Acţionarul minoritar al Otlchim, compania germană PCC, şi-ar fi dorit să obţină controlul combinatului şi, dat fiind faptul că această entitate deja deţine o serie de unităţi de producţie petrochimică din Europa de Est, nu este exclus ca scopul final al preluării să fi fost închiderea combinatului.
Compania PCC a fost acuzată în repetate rânduri de obstrucţionarea tentativelor de reorganizare sau revitalizare a combinatului, ceea ce ar putea induce anumite dubii intenţiilor acestui acţionar minoritar. Prin „manevra Diaconescu" compania PCC a fost scoasă din joc, notează Vocea Rusiei.
Declaraţiile premierului Ponta la care am făcut referire în articolele anterioare, vizita ambasadorului Federaţiei Ruse la Ministerul Economiei şi alte acţiuni mai mult sau mai puţin vizibile, arată că există un interes economic din partea rusă în privinţa Oltchim.
Capacităţile financiare necesare repornirii şi retehnologizării combinatului există. În mod evident, există companii petrochimice din Rusia care ar fi interesate să intre în posesia unor capacităţi de producţie care se află în interiorul Uniunii Europene.
Spre deosebire de alţi jucători angrenaţi în această dispută destul de haotică, companiile ruseşti nu ar avea vreun motiv logic să închidă Oltchim. Din co