O nouă modă se impune în Europa. Nu a fost lansată de Chanel, Armani sau Gucci, ci de guverne şi băncile centrale. Este vorba de "moda" băncilor punte, promovate ca mijloace de stabilizare a sistemelor financiare europene şi de însănătoşire a bilanţurilor bancare.

Pe axa Est-Vest a Uniunii Europene au fost adoptate proiecte legislative pentru reglementarea activităţii noilor instituţii financiare, după ce înfiinţarea unor fonduri de susţinere a sistemelor bancare nu a fost suficientă.

La sfârşitul lunii august 2012 a fost aprobată, prin decret regal, legea de înfiinţare a băncii punte din Spania, care va fi administrată de FROB (n.a. Fondul pentru restructurarea ordonată a sistemului bancar).

În timp ce se încearcă construirea unor "punţi" în sistemul financiar din Spania, tensiunile sociale şi politice au cunoscut o creştere explozivă. Cotidianul El Confidencial scria recent că "punţile s-au rupt total" în dialogul dintre autorităţile centrale din Spania şi cele din Catalonia.

Artur Mas, preşedintele guvernului regional al Cataloniei, a declarat că "a venit timpul pentru poporul Cataloniei să-şi exercite dreptul de a decide", după ce a anunţat că se vor organiza alegeri anticipate peste două luni. Autorităţile catalane doresc să organizeze, tot atunci, şi un referendum pentru independenţa regiunii.

Precipitarea evenimentelor din Spania va constitui o acoperire ideală pentru punerea în funcţiune a băncii punte.

De ce acoperire? Pentru că din legea băncii punte lipseşte un element fundamental: cum vor fi preluate activele neperformante şi, mai ales, la ce preţuri. El Confidencial scrie că activele vor fi transferate la valoarea contabilă, din care se scad provizioanele deja constituite şi o ajustare suplimentară, dar preţurile rezultate "nu pot fi considerate de piaţă".

După cum se observă, subiectivitatea autorităţilor va juc