Case vechi de aproape 500 de ani, cu influenţe balcanice sau nemţeşti, din piatră, chirpici sau ceamur, vor deveni una dintre atracţiile turistice ale Constanţei.
Arhitectura tradiţională din Dobrogea constituie un obiectiv important în dezvoltarea cercetării etnografice în cadrul Muzeului de Artă Populară din Constanţa. În ultimii ani, specialiştii constănţeni au luat la pas mediul rural, pentru a găsi cele mai longevive locuinţe, în vederea identificării gospodăriilor şi conservării acestora. Se doreşte extrem de mult strămutarea acestor vechi case dobrogene într-un spaţiu protejat.
În prezent, în Muzeul Satului Dobrogean, amenajat în perimetrul mănăstirii Dervent, a fost deja strămutată o casă de la Oltina, datată din 1573. „Casa are temelia zidită din piatră de râu, pereţii din chirpici şi acoperişul din olană. Este tipul de casă tricelulară cu prispă la faţadă şi foişor dispus în ax, reprezentativ pentru aşezarea respectivă", menţionează directorul Muzeului de Artă Populară din Constanţa, dr. Maria Magiru, în revista de etnografie „Arhitectură tradiţională din Dobrogea".
Cercetarea etnografică, un proces complex
După cum precizează Maria Magiru, cercetarea etnografică privind arhitectura tradiţională din Dobrogea s-a încheiat anul acesta şi a fost realizată de muzeografi şi documentarişti. Specialiştii au grupat aşezările dobrogene pe zone de interes. „În toţi aceşti ani am avut ca preocupare permanentă studiul arhitecturii tradiţionale din Dobrogea şi conservarea acesteia. Deşi planul de cercetare s-a realizat şi a fost întocmită documentaţia necesară privind tipologia aşezărilor, evoluţie, arhitectură, gospodărie, acesta nu s-a putut realiza prin concretizarea in situ a unor monumente de arhitectură tradiţională specifică, negăsindu-se calea legală de finanţare a acestui proiect. Şi totuşi am găsit înţelegere şi sprijin la
