Nu sunt convinsa ca domnul Crin Antonescu n-ar fi preferat ca CCR sa il reinscauneze pe Vasile Blaga in fruntea Senatului. Functia aceasta e mare bataie de cap pentru el si nu-i mai aduce niciun avantaj cat timp nu se mai pune problema suspendarii presedintelui. Pai el, omul ale carui prezente, nu absente, in Parlament le numeri pe degetele de la doua maini, si-ti mai raman disponibile, trebuie sa vina la munca la fiecare sedinta de plen.
Si dupa ce ani de zile numai IPP ce se mai emotiona periodic vazand ce prezenta are Crin Antonescu la sedintele de plen, a fost suficient sa lipseasca la primul plen al sesiunii si ce tevatura a iesit. Obositor! Si apoi, ce tema de victimizare avea USL daca CCR rasturna revocarea lui Vasile Blaga. Asa, trebuie sa admita ca intr-o chestiune de maxima importanta CCR nu a dat dreptate taberei care, teoretic, detine majoritatea in cadrul Curtii.
De maxima importanta nu pentru ca in joc erau pozitiile a doi presedinti de partid, ci pentru ca o eventuala neconstitutionalitate a revocarii lui Vasile Blaga, putea pune sub semnul nulitatii tot ce a semnat Crin Antonescu atat ca presedinte al Senatului, cat si ca presedinte interimar al Romaniei. De la convocarea sesiunii extraordinare de suspendare a presedintelui, pana la decretul de numire in functie a ministrului Pivniceru. Ar fi fost practic o confirmare a loviturii de stat si inceputul unui balamuc de zile mari.
Curtea a socotit insa ca Vasile Blaga a fost revocat corect, ceea ce schimba o regula importanta a Parlamentului. Cade adica acea regula, invocata chiar de PSD in cazul Geoana, ca un presedinte de camera nu poate fi revocat decat la cererea grupului care l-a propus. Este un motiv pentru care, pe viitor, orice detinator al acestei functii va trebui sa tina cu dintii de mentinerea majoritatii care l-a pus in functie. O avea dl. Blaga unele regre
