* O propunere de cultivare în România a unei plante aparţinând medicinii tradiţionale chineze *
Este cunoscut efectul benefic al tratamentului cu ginseng (Panax ginseng, Panax quinquefolium, Acanthopanacis senticosus), dar şi faptul că preparatele pe bază de ginseng sunt destul de scumpe. Preţul ridicat al acestor produse este cauzat de dificultatea cultivării ginsengului. Cele trei specii cresc în zone cu păduri, de aceea cultivarea lor în câmp deschis necesită construirea unor umbrare. Ginsengul este foarte sensibil la variaţii de temperatură şi necesită soluri acide. Rădăcina se poate folosi abia după 5-7 ani de cultură, când a acumulat cantitatea maximă de substanţe active.
Există însă o altă specie folosită de chinezi, ca substitut al ginsengului, cu proprietăţi şi efecte asemănătoare, numită Codonopsis pilosula (în limba chineză Dang-shen), cunoscută şi sub numele de ginseng minor sau ginsengul săracului, tocmai pentru a sublinia faptul că este mult mai ieftin. Planta este mai puţin pretenţioasă faţă de factorii de mediu, iar rădăcinile se pot folosi după doar 3-4 ani de cultură. În ultimii 10 ani, am cultivat această plantă în condiţiile de câmpie de lângă Bucureşti, iar în prezent o am în cultură în judeţul Braşov, dovedindu-se perfect adaptabilă în România, de la câmpie până în zona colinară.
În medicina tradiţională chineză, Dang-shen este utilizată ca tonic general, pentru restaurarea curgerii echilibrate a energiei vitale "Qi” în meridianele organismului. Rădăcina plantei se foloseşte, în principal, ca tonic al stomacului şi splinei, favorizând digestia, absorbţia şi metabolismul, ajută în tratamentul unor afecţiuni incluzând presiunea ridicată a sângelui, diabet, memorie slabă şi insomnie. Planta stimulează sistemul nervos, tonifică sângele, susţinând creşterea numărului de hematii şi leucocite, dilată vasele sangui
