Marele arheolog Vasile Pârvan, de numele căruia se leagă descoperirea cetăţii Histria, s-a născut la 28 septembrie, în anul 1882, într-un cătun din Tecuci. A studiat la Bucureşti, avându-l ca profesor pe Nicolae Iorga, şi apoi în Germania, unde s-a specializat în istorie antică.

A organizat numeroase şantiere arheologice, dintre care cel mai important este cel de la Histria. Această pasiune i-a adus, în cele din urmă, moartea. Fiind tot timpul pe şantier, Vasile Pârvan a ignorat boala de care suferea - o banală apendicită. A ajuns într-un final pe masa de operaţie, însă era prea târziu. A avut parte de o moarte extrem de regretabilă şi regretată, firul vieţii sale fiind brusc întrerupt, la 26 iunie 1927, la doar 45 de ani.

Cercetarea Histriei a început în 1914

Marelui arheolog îi datorăm descoperirea cetăţii Histria - primul oraş de la Pontul Euxin. Cercetarea vechii aşezări a început în anul 1914.Prima colonie grecească a fost întemeiată la mijlocul secolului VII î. Hr. de colonişti veniţi din Milet. În decursul celor peste 1.300 de ani de locuire neîntreruptă, oraşul construit pe ţărmul actualului Sinoe a fost apărat de 5 ziduri de incintă succesive, corespunzând marilor etape istorice traversate de-a lungul existenţei sale.

Din păcate, s-au făcut săpături doar pe un sfert din suprafaţa cetăţii, din anul 1914. După câţiva ani, a fost construit primul muzeu arheologic de la Histria. Din cauza terenului slab, în anul 1923 clădirea s-a dărâmat, fiind ulterior demolată definitiv.

Cum au dispărut multe inscripţii

În volumul „Histria" a lui Vasile Pârvan, apărut în anul 1923, marele arheolog scria: „Răsboiu a trecut peste vechea noastră colonie milesiană cu acceaş furie oarbă ca peste aşezările contemporanilor. Năvălitorii n-au avut nici o cruţare faţă de ruinele singuratice. Gândul că fiece marmură mutilată e un simbol tocmai al nimic