Ideea de natură

de R.G. Collingwood, Ed. Herald

Subintitulată „O istorie a gândirii cosmologice europene“, cartea filozofului britanic Robin G. Collingwood este o remarcabilă pledoarie pentru valorile cosmologiei şi ale ştiinţei în spaţiul european, începând cu epoca antică şi până în epoca modernă. Studiul, apărut în 1945, la doi ani după moartea autorului, este împărţit în trei secţiuni – concepţia greacă despre natură, concepţia renascentistă şi concepţia modernă. Collingwood, care a fost profesor de filozofie metafizică la Magdalen College, Oxford, îşi expune metoda într-o introducere care sintetizează ceea ce el denumeşte „cugetarea cosmologică constructivă“ a rasei umane. Pentru gânditorii ionieni (Thales, Anaximandru, Anaximene), lumea era ordonată de o minte care producea ordinea, regularitatea. Acea lume era vie, inteligentă, raţională. Tot ceea ce exista în lume, oameni, animale, plante, participa în mod organic la un concert al viului, iar legătura dintre acestea era mult mai strânsă decât va accepta ştiinţa modernă mai târziu. Toate mişcările acestui organism viu erau dirijate de intelect. Pentru filozofii ionieni, lumea putea proveni din apă, aer sau indefinit (termenul ultim este al lui Anaximandru), adică o substanţă primordială neschimbătoare din care provenea materia vie. Cu toţii credeau că un Zeu a făcut posibilă lumea, adică un agent exterior şi transcendent. Cum a fost posibilă apariţia lumii din mâinile „Zeului“? „Într-un mod la fel de magic ca şi momentul în care Aaron a făcut un şarpe dintr-un toiag“, ne spune filozoful englez. Pământul era fie plat, fie cilindric, în accepţia ionienilor. Pitagora gândea însă că e sferic. Lumea, afirma el, se roteşte într-un ocean de aer tridimensional, din care se și hrănește. Pentru Parmenide, lumea era un plenum omogen, continuu şi indivizibil, care nu se mişcă şi în interiorul căruia n