Vizitând expoziţia de la Orizont (unul din spaţiile în care se desfaşoară amplul eveniment "Arte în Bucureşti", aflat la ediţia a III-a), gândul m-a trimis la acel téchnē grecesc care viază numai prin existenţa unuiepistêmê. Téchnē, nu în sensul de meşteşug (aşa cum eronat s-a răspândit termenul în decursul timpului), ci în sensul de a deţine ştiinţa producerii artei şi, mai apoi, ştiinţa de a produce propriu-zis arta. Într-un cuvânt, aşa cum téchnēînsoţea epistêmê, în viziunea lui Platon şi Aristotel. Cum ştiinţa artei (epistêmê)naştearta meşteşugului (téchnē), se poate remarca în lucrările de artă decorativă, efort curatorial lăudabil al Cristinei Bolborea şi al lui Alexandru Dan Roşeanu.

Traseul expoziţional este deschis de lucrări, ce se impun în spaţiul galeriei prin dimensiunile augmentate. Uneltele neolitice ale lui Nicolae Moldovan transformă materialul într-un obiect artistic. Argila, cea cu ajutorul căreia este creată forma, devine, de data aceasta, cea care modelează forma. Materialul modelat devine unealtă în lucrările "Nicovala", respectiv "Dalta". Artistul aduce în contemporaneitate uneltele neoliticului, la o formă epurată, cizelându-le cu straturi de angobă. Materialul devine un mijloc de exprimare plastică şi pentru Cristina Bolborea. Artista investighează materialul, descoperind proprietăţile energetice ale acestuia. Cristina îşi alege un obiect casnic, dar de-o importanţă majoră în cultura chineză. Subiectul ales din arealul oriental, este lăsat undeva în subsidiarul lucrării. Cu o întreagă istorie în spate, acest tip de pernă a fost utilizat de chinezi, cu scopul de a conserva energia corpului. Chinezii aveau credinţa că, în timpul somnului, pernele moi ar putea fura energia vitală. Utilizarea frecventă a acestui tip de pernă a permis, în secolul al VI-lea, dezvoltarea motivelor decorative. Cristina surprinde exact acest moment din istor