Două sondaje apărute în ultimele zile – unul realizat de IMAS şi difuzat de Adevărul şi altul efectuat de CSCI şi plătit de RTV-ul lui Sebastian Ghiţă – arată acelaşi lucru: USL scade, PP- DD creşte. În privinţa PDL-ului (acum ARD) opiniile diferă: IMAS susţine că staţionează, CSCI că scade.
Nu contează. PDL nu contează. Nu cred că vor scoate, la redistribuire, mai mult de 22- 23% din voturi. Vor rămâne în opoziţie şi vom vedea dacă supravieţuiesc acolo timp de patru ani.
Scriu acest comentariu pentru că de o vreme bântuie prin lumea politică fantoma alianţei PSD- PDL. Este speranţa de care se agaţă democrat-liberalii şi spaima liberalilor lui Dan Voiculescu. Nu spun că ar fi imposibilă o asemenea combinaţie, dar cred că, dacă între PSD şi PNL se ajunge la divorţ, noua majoritate din viitorul parlament va fi formată cu ajutorul lui Dan Diaconescu. Nu neapărat pentru că relaţiile cu PDL sunt marcate de ani de neîncredere şi trădări, ci pentru că grupul parlamentar al lui DD va putea fi cumpărat la bucată. Toţi ne uităm la listele USL şi PDL, dar nimeni nu ştie cine va candida pentru Diaconescu, care pare că va lua cel puţin 15% din voturi. Tot ceea ce pot face este să amintesc ce se întâmpla în PRM în 1996, 2000 şi 2004. Vadim Tudor avea nevoie de finanţare, aşa că pe listele sale intrau un număr limitat de fideli ai tribunului, plus o armată de afacerişti dubioşi, care-şi plăteau intrarea în politică. Şi, în scurt timp, oamenii dezertau la cine le oferea mai mult. Vadim avea, de bine, de rău, un aparat de partid, foşti securişti, care controlau organizarea.
Mă îndoiesc că DD are aşa ceva. În mod normal, sunt 469 de parlamentari, pe sistemul electoral tembel pe care-l avem vor fi vreo 500, aşa că PP-DD ar putea controla între 70 şi 100 de deputaţi şi senatori. Bănuiala mea este că DD are cel mult 30-40 de oameni apropiaţi pe care-i va aduce în parlamen
