Ce contează criza, căci dacă o credem pe Neelie Kroes, comisarul european pentru Agenda digitală, europenii vor fi în curînd în al şaptelea cer. Plutind pe un nor. Comisarul a prezentat într-adevăr, joi 27 septembrie, atît de aşteptata Strategie pentru un "cloud computing"european [literal "calculare în nor", concret "calcul în Internet"; este un concept modern în domeniul computerelor și informaticii, reprezentînd un ansamblu distribuit de servicii de calcul, aplicații, acces la informații și stocare de date, fără ca utilizatorul să aibă nevoie să cunoască amplasarea și configurația fizică a sistemelor care furnizează aceste servicii]. Obiectivul este favorizarea difuzării de servicii informatice în reţea către actorii publici şi particulari, introducînd din 2013 standarde tehnice, certificări, contracte de furnizare, criterii de protecţie a datelor particulare şi de securitate, ca şi drepturi ale utilizatorilor ordinari. Potrivit comisarului, pînă în 2020, o investiţie de aproximativ 45 de miliarde de euro în "cloud computing" ar putea duce la o creştere a PIB al UE egală cu 1 000 de miliarde de euro, ca şi la crearea a 3.8 milioane de locuri de muncă. Numai veşti bune, în principiu.

Piaţa acestui domeniu este de fapt, în cadrul tehnologiei informaţiilor, sectorul care cunoaşte cea mai rapidă creştere din lume. Majoritatea marilor societăţi cu domeniu de activitate pe Internet (Google, Yahoo, Microsoft, Amazon, Dell, Facebook, Apple etc.) derulează o promovare activă a serviciilor lor de "cloud", iar operatorii sectorului sînt de acord pentru a afirma că tehnologia "cloud" permite întreprinderilor să realizeze economii de ordinul a 50-60 % pentru materialul informatic, de 10-20 % pentru totalitatea cheltuielilor. Însă majoritatea întreprinderilor şi utilizatorilor europeni ezită să basculeze pe acest nor, din cauza motivelor de securitate,