O reglementare a UE pentru reducerea speculaţiilor cu instrumente derivate pe datorie, care va intra în vigoare la 1 noiembrie, ar putea afecta capacitatea de a se împrumuta a unor ţări cu pieţe mici ale datoriei guvernamentale, precum România, Polonia, Ungaria, Lituania şi Cehia, scrie WSJ.
Măsura, anunţată în octombrie anul trecut, ar trebui să pună capăt speculaţiilor care împing în sus costurile de împrumut ale ţărilor din zona euro prin tranzacţionarea de CDS-uri (credit default swap-contract de asigurare a datoriei împotriva riscului de neplată) de către investitori care nu deţin şi obligaţiunile aferente.
"În mod ironic, consecinţele ar putea fi simţite mai puternic de către pieţele care nu împărtăşesc problemele crizei din zona euro", potrivit unei postări pe blogul cotidianului american Wall Street Journal (WSJ).
Reglementarea trebuie implementată de toate cele 27 de state membre UE, inclusiv Polonia, Ungaria, România, Lituania şi Cehia, ţări care au pieţe ale datoriei suverane mai mici decât statele din Vest. Datoria guvernamentală a Poloniei se ridică la circa 240 miliarde de dolari, faţă de 853 miliarde de dolari în cazul Spaniei, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Fondurile de hedging au o prezenţă semnificativă în tranzacţiile cu CDS-uri pe aceste pieţe emergente, prin "tranzacţii direcţionale". Dacă fondurile cred că situaţia economică se va deteriora, cumpără CDS-uri, iar dacă se aşteaptă la o îmbunătăţire, vând. Aceste tranzacţii sunt făcute fără ca investitorul să deţină, obligatoriu, obligaţiuni pentru care vinde sau cumpără CDS-urile.
"Unii ar numi aceste practici speculaţii ticăloase. Însă menţin piaţa CDS-urilor lichidă, iar piaţa lichidă a CDS-urilor ajută la păstrarea stabilităţii pieţei obligaţiunilor", notează cotidianul american.
Unii analişti financiari consideră că măsura ar putea descuraja investitorii s
