Prezenta masiva a impostorilor in pozitiile de decizie politica si lipsa unei ierarhii corecte si clare sunt doua dintre problemele principale cu care se confrunta cercetarea romaneasca. Daca adevaratii profesionisti ar fi lasati sa isi faca treaba, acest domeniu fundamental pentru orice tara civilizata ar evolua pe fagasul normal, cel european.
Acestea sunt principalele concluzii ale dialogurilor purtate cu doi cercetatori romani, unul din diaspora, celalalt din tara, la finalul unei saptamani in care la Bucuresti a avut loc cea de-a treia editie a conferintei "Diaspora in Cercetarea Stiintifica si Invatamantul Superior din Romania".
In debutul unui nou an universitar, am vrut sa aflam ce pot face oamenii de stiinta din diaspora romaneasca pentru ridicarea nivelului cercetarii in tara in care s-au nascut si ce perspective se intrevad in actuala conjunctura politica.
In ciuda celor aproape 2.500 de kilometri ce ii despart, Horia Cornean si Radu Purice semnaleaza aceleasi probleme si identifica solutii similare.
HORIA CORNEAN (Universitatea Aalborg, Danemarca): Avem datoria de a-i ingloba pe cei ramasi acasa in circuitul stiintific
De ce ati ales sa ramaneti in strainatate? In ce conditii v-ati intoarce in Romania?
Sunt inca cetatean roman, desi am plecat in Danemarca de mai mult de 12 ani. Nu am de gand sa renunt la cetatenia romana prea curand, cu toate ca anul acesta - dupa multi ani - mi-a fost teribil de rusine ca am acelasi tip de pasaport cu politicienii plagiatori, care nu dau doi bani pe onoarea si spiritul academic.
Deocamdata ma simt bine unde sunt si, in plus, am o stransa colaborare cu prietenii si fostii colegi de la Institutul de Matematica al Academiei Romane.
Intr-un fel, ma simt de parca n-as fi plecat niciodata. Dar sigur nu m-as intoarce de tot, daca as fi
