Ungaria va încerca, probabil, să obţină o clauză de exceptare (opt-out) de la participarea la o autoritate de supraveghere bancară la nivelul UE, întrucât membrii din afara zonei euro vor avea un rol "inferior", a declarat şeful autorităţii de reglementare a pieţei financiare ungare, Karoly Szasz.

În cazul unui opt-out, Ungaria va fi nevoită să-şi consolideze cadrul de reglementare a sectorului financiar şi ar putea fi nevoită să analizeze o fuziune a băncii centrale cu autoritatea de supraveghere a pieţei financiare, a declarat Szasz, citat de Bloomberg.

Comisia Europeană a prezentat în urmă cu circa două săptămâni un proiect pentru implementarea unui sistem unic de supraveghere bancară în zona euro, care extinde semnificativ prerogativele Băncii Centrale Europene, în timp ce Autoritatea Bancară Europeană (ABE) va garanta coerenţa reglementărilor la nivelul tuturor celor 27 de state membre UE, iar Parlamentul European, Consiliul European şi Eurogroup, forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro, vor asigura exercitarea controlului democratic asupra activităţilor de supraveghere ale BCE.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Iărescu, a declarat, joi, că uniunea bancară şi consolidarea supravegherii reprezintă un proces inevitabil, mult mai rapid decât s-a anticipat cu câteva luni în urmă, iar România va trebui să se înscrie în el. O primă dezbatere a avut loc în şedinţa CA de joi, a adăugat guvernatorul.

Premierul Victor Ponta a declarat la începutul săptămânii trecute că România va decide în privinţa aderării la uniunea bancară după ce vor fi clarificate unele probleme expuse de alte ţări, precum Polonia, şi pornind de la ideea că oficialii români trebuie să fie "la masă", proiectul actual nepermiţând României să îşi exprime opinia în uniune.

El a precizat că Guvernul, în consultare cu Par