Sunt interesante ceasurile astea cu cadran electronic. Arată orele 12.41 și eu mă gândesc la năvălirea tătarilor, la Béla al IV-lea și la la reconstruirea regatului maghiar. Arată orele 14.37? Îmi vine în minte, desigur, Antal Budai Nagy, răscoala țăranilor și Calvaria care e la o stație de unde stau. La 15.14 parcă îl și văd pe Gheorghe Doja stând pe tronul său de foc. La 15.26 e Mohács, marea și niciodată uitata înfrângere a Regatului Maghiar de turci (suntem învinși-nepereche din punct de vedere mental), mai că nu mă podidesc lacrimile. La 19.20, nu mai pot de tristețe. E Trianon.
Ceasul cel mai frecventat de mine e al cuptorului de microunde. Odată mi-a căzut privirea peste el și-atunci am înțeles greutatea cotidianului.
După lupte seculare care au ținut aproape cinci ani m-am hotărât: de-acum, mă gândesc și la istoria românilor! E o rușine cât mine de mare că nu mi-a venit în minte asta mai devreme, cu toate că sunt mare susținător al românilor și al istoriei lor. La 13.30, adopt poziția ”drepți” amintindu-mi de bătălia de la Posada, la 16.01, mă gândesc cu tristețe la sărmanul Mihai Viteazul, iar la 18.48 – adevărată desfătare! – mă înclin în fața lui Kossuth și a lui Bălcescu în același timp.
La 19.00 trecute fix, scot ceaiul fierbinte din cuptor.
Sunt interesante ceasurile astea cu cadran electronic. Arată orele 12.41 și eu mă gândesc la năvălirea tătarilor, la Béla al IV-lea și la la reconstruirea regatului maghiar. Arată orele 14.37? Îmi vine în minte, desigur, Antal Budai Nagy, răscoala țăranilor și Calvaria care e la o stație de unde stau. La 15.14 parcă îl și văd pe Gheorghe Doja stând pe tronul său de foc. La 15.26 e Mohács, marea și niciodată uitata înfrângere a Regatului Maghiar de turci (suntem învinși-nepereche din punct de vedere mental), mai că nu mă podidesc lacrimile. La 19.20, nu mai pot de tristețe. E Trianon. @N
