Luni, un nou episod Oltchim. Cât de plecat de acasă să fii, ca să vii cu saci cu bani şi să te faci că vrei să îi plăteşti pe muncitorii din Vâlcea? Cât de venit cu pluta să fii şi să nu vezi că tot acest circ face parte dintr-un serial bine regizat? Toate această mascaradă a lui DD cu privatizarea, cu salvarea naţiunii, cu lupul cel rău Ponta, sau guvernul USL este atât de slab însăilată încât e suficient să ai toate ţiglele pe casă ca să nu te copleşească. Parcă îl văd pe DD cu căruţele cu coviltir cu câini legaţi de şuşlete, pline cu saci cu bani.

E adevărat şi Ponta sau guvernul său şi domnii de la privatizare fac tot posibilul să se compromită şi să se facă de râs începând de la ameninţările cu puşcăria, până la audiţiile muzicale forţate.

Privind rece de pe margine nu se poate să nu îţi sară în ochi tot circul şi mai că îţi vine să spui că toţi, dar absolut toţi se întrec în a face circul cât mai penibil sau mai absurd, jucându-se cu nervii şi vieţile salariaţilor combinatului cu o indiferenţă criminală. Se fac atâtea greşeli, apar atât de multe stângăcii, se spun atâtea poveşti fără a fi confirmate sau infirmate de partea adversă încât nu poţi să nu te întrebi cine e regizorul piesei. Ponta îl ameninţă pe DD că dacă nu aduce banii îl bagă în puşcărie şi spune că acesta nu a putut face dovada solvabilităţii, DD se plânge că Guvernul nu îi acceptă banii şi îi dă termene imposibile, dar mai ales că nu vrea să negocieze contractul, punând muzică la negocieri. Pe de altă parte, Ponta îl bârfeşte pe DD la Bruxelles, la fel cum Macovei l-a bârfit pe el. Nu a învăţat nimic. Nici unul nu răspunde la învinuirile aduse de celălalt, toţi se mulţumesc să vorbească despre partea adversă şi nimic despre sine. Piesa e veche şi se aplică la toate campaniile electorale cu acelaşi succes : mereu se găsesc gugustruţi care să îi creadă ori pe unii ori pe alţii,