TIMISOARA. Rata de absorbtie a fondurilor europene aflate la dispozitia Romaniei se mentine sub 10%, in ciuda avertismentului lansat, recent, de presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a atras atentia ca, in lipsa unor masuri imediate de imbunatatire a procedurilor de achizitii publice, tara noastra risca sa piarda sume insemnate de bani. in viziunea consultantilor de specialitate, reticenta cu care se acceseaza banii europeni nu tine doar de „timiditatea” cu care romanii se raporteaza la facilitatile financiare promovate de Uniunea Europeana, ci si de neadaptarea proiectelor europene cadru la conditiile specifice plaiurilor mioritice.

„Exista cel putin trei factori care au franat, ca sa nu spun blocat, ritmul de accesare a banilor europeni. in primul rand, vorbim despre forta economica europeana, care a transformat Romania intr-o piata de desfacere, apoi despre factorul bancar si, nu in cele din urma, despre factorul indigen, romanesc”, considera unul dintre „scriitorii” locali de proiecte europene, Grigore Trif. In viziunea sa, anumite masuri sunt dimensionate in asa fel, incat sa duca la importul de utilaje din Uniunea Europeana si transformarea Romaniei intr-un producator de materii prime si nu de produse manufacturate.

„S-au finantat proiecte care au impus achizitionarea unei combine noi de 240.000 de euro pentru un fermier care detinea doar 40 de hectare de teren, in conditiile in care nu avea voie sa presteze servicii si pentru altii. Asta inseamna folosirea combinei doar o zi-doua pe an. in schimb, n-am prea intalnit proiecte care sa vizeze fabrici de zahar, ulei sau conserve, adica unitati care sa ofere multe locuri de munca si produse manufacturate. Ce sa mai spunem de produse reziduale, cum ar fi sroturile, esentiale pentru zootehnie, care se importa din Brazilia”, exemplifica Trif. Factorul bancar pune, de asemenea,