Premierul Victor Ponta a dat, la finalul săptămânii trecute, la Bruxelles, un semnal care ar putea oferi un indiciu asupra politicii viitorului guvern rezultat în urma alegerilor legislative din 9 decembrie, în cazul în care USL va continua să fie la guvernare: austeritatea nu este o soluţie, austeritatea nu este un model de a salva Europa.

Premierul a făcut aceste declaraţii în cadrul congresului Partidului Socialiştilor Europeni la care fostul premier al Bulgariei, Serghei Stanişev, a fost ales preşedinte al acestui important grup politic european.

Declaraţiile premierului român sunt în linia exprimată de stânga europeană, dar pentru România ea este importantă în mod particular: ea rupe o "tradiţie" a fostului guvern controlat de preşedintele Traian Băsescu care a mers pe linia austerităţii impusă Europei de Germania Angelei Merkel.

Ea înseamnă, de fapt, o îndepărtare a politicii guvernului român de politica Germaniei şi o apropiere (reapropiere) de cea a Franţei, condusă, de câteva luni, de preşedintele socialist François Hollande. Întrebarea este: până unde se poate merge cu această abandonare a austerităţii?

Nu este o idee nouă ce spune premierul român. O întrebare se ridică din nou, însă: în momentul în care nu ai creştere economică, cu ce susţii cheltuielile? De când a venit la guvernare, Ponta a dat drumul la cheltuieli. Concomitent, însă, ţinta de creştere economică este revizuită în jos, spre 1% în acest an.

Nicolae Dănilă, membru al consiliului de administraţie al BNR, fost preşedinte executiv al BCR, a opinat, recent, într-o analiză privind rolul băncilor centrale în creşterea economică: menţinerea dobânzilor la un nivel peste cel al creşterii nominale a produsului intern brut duce la accentuarea nivelului datoriilor în PIB. Şi, mai spune Dănilă, ale cărui opinii economice sunt apropiate de cele ale lui Florin Geo