Întrebare: Cum ai determinat valorile din grafic?
Răspuns: Pentru fiecare moment cu excepţia localelor am folosit cel puţin două sondaje. Principalul criteriu de selecţie a fost menţionarea procentului de respondenţi care intenţionează să vină la vot – dacă acest element nu a fost inclus în prezentarea publică a sondajului nu am putut include sondajul respectiv în calculele pe baza cărora a fost alcătuit graficul.
Ca observaţie generală, institutele de sondare a opiniei publice dau rezultate destul de asemănătoare la un moment dat atâta timp cât aceste rezultate sunt analizate în detaliu.
Întrebare: Ce reprezintă semnele de întrebare?
Răspuns: Semnele de întrebare arată diferenţe semnificative între electoratul “dur” al unui partid (cei foarte hotărâţi să vină la vot: liniile complete) şi electoratul maximal (electoratul “dur” + cei care susţin la nivel declarativ acel partid dar nu sunt foarte interesaţi de politică şi/sau nu sunt foarte siguri că vin la vot: liniile frânte).
Semnul “?1″ denotă faptul că în ultimele luni dinainte de alegerile locale, 5% din populaţia aflată în ţară ezita dacă să voteze PDL – în unele sondaje apăreau ca votanţi ai partidului, în altele nu. La alegerile locale au venit aproape toţi, în principal datorită venirii USL la putere, element care i-a mobilizat puternic. Prin comparaţie, USL avea un electorat stabil.
În clipa de faţă, situaţia s-a inversat. PPDD (“?2″) şi USL (“?3″) au un electorat fluctuant, format dintr-un grup hotărât dar şi din persoane care nu sunt absolut sigure că vin la vot. În cazul USL vorbim de două straturi principale de votanţi ezitanţi:
a) cei care s-au alăturat la nivel verbal USL după instalarea guvernului Ponta dar care au participat doar într-o mică măsură la locale
şi
b) cetăţeni care au trecut de partea USL din cauza tentativei de a-l demite pe preşed