Românii sunt păstrătorii unor meşteşuguri artistice de-o frumuseţe rară. Costumele noastre tradiţionale, covoarele lucrate la sat, icoanele şi sculpturile artiştilor populari reprezintă un patrimoniu inestimabil. Românii sunt păstrătorii unor meşteşuguri artistice de-o frumuseţe rară. Costumele noastre tradiţionale, covoarele lucrate la sat, icoanele şi sculpturile artiştilor populari reprezintă un patrimoniu inestimabil.
Creatori autentici, fără studii savante şi diplome înalte, meşterii cu har din popor îmbogăţesc, cu fiecare generaţie, tezaurul folcloric. Sunt ţesători sau pictori, iconari sau maeştri în arta lemnului, recunoscuţi de comunitatea în care trăiesc şi dascăli buni pentru tinerii care vor să continue tradiţia. Un program al Ministerului Culturii, susţinut de UNESCO şi intitulat "Tezaure umane vii", îi sprijină în efortul lor de a transmite valorile tradiţionale. "Încurajăm meşteşugarii şi artiştii populari pentru a salva meserii care fac parte din patrimoniul nostru", ne-a declarat Ioana Robu, consilier în cadrul Direcţiei Patrimoniu Cultural. Programul se desfăşoară în mai multe state europene, precum Franţa, Cehia sau Ungaria, iar, în România, au primit până acum titlul onorific de "tezaur uman" cinci meşteşugari talentaţi, reprezentanţi ai artei populare.
Meşteşugul iconarilor din Laz, Alba, e cunoscut în toată lumea creştină. Nu-i de mirare că icoane vechi, pictate de Toma Poenaru, fondatorul şcolii, se întâlnesc în chiliile de la Athos. Iar icoanele meşteşugite cu suflet de Maria Poenaru, strănepoata lui Toma, s-au răspândit prin lume. Neamul Poenarilor a dat naştere unei tehnici cu totul aparte, inspirată din liniile simple ale picturii ţărăneşti. Casa vestiţilor zugravi e acum cel mai frumos muzeu de icoane din ţară, cu picturi vechi din secolul al XIX-lea. Maria Poenaru, ultima descendentă a familiei, le-a transmis maicilor de la Schi
