Din Siria continuă să ne parvină ştiri alarmante atât despre numărul victimelor, cât şi despre distrugerea unui întreg patrimoniu arhitectural şi artistic. În contextul luptelor de la Alep, de exemplu, a fost incediat centrul istoric al acestui oraş, capitala economică a Siriei.

Distrugerea bazarului de la Alep este încă un simbol nefast al războiului din Siria. Potrivit informaţiilor difuzate de numeroase agenţii de presă, luptele au început în această zonă, pe care UNESCO a inclus-o în patrimoniul cultural al umanităţii, după ce insurgenţii s-au inflitrat în labirintul de străzi şi de prăvălii ale bazarului. Or, strategia trupelor guvernamentale în contextul luptelor urbane este aceea de a bombarda respectivele cartiere, până când inamicul nu mai are unde să se ascundă.

Nu este greu de constatat că populaţia este prima care are de suferit în aceste condiţii. La Alep, spun comentatorii avizaţi, marea burghezie, ca şi comercianţii au rămas fideli regimului de la Damasc. Greu de spus în acest moment dacă rebelii i-au pedepsit într-un fel pe negustorii oraşului declanşând lupte chiar în zona în care aceştia îşi aveau în jur de 1.500 de prăvălii. Toate acestea par să fie prada flăcărilor de sâmbătă încoace, iar incendii similare au fost semnalate şi în alte pieţe şi centre comerciale de la Alep.

Unul dintre cele mai frumoase bazaruri ale lumii arabe este practic mistuit de flăcări. Este atinsă chiar inima acestui oraş de 2,5 milioane de locuitori, un oraş aflat la răscrucea drumurilor comerciale încă din anul 2000 înaintea erei noastre. Ceea ce se întâmplă cu patrimoniul cultural şi artistic al Siriei are semnificaţia unui act de acuzare împotriva barbariei. Putem vorbi de o vinovăţie colectivă în acest context, pentru că în timp ce rebelii pe o parte şi armată siriană pe de altă parte contribuie la distrugerea unor adevărate tezaure de arhitectu