Spiritul pedelist (mă refer la acela de a face bănet într-o isterie – „fără mamă, fără tată”) din compania statului este pe cale să se piardă. Afacerile puturoase atârnă aşa… într-o rână. Marea familie, imperiul videnilor, aritonilor decade încet, dar sigur. Şefii pricopsiţi de până acum văd reversul, scaunele se zgâlţîie într-un fel epileptic, iar nepricepuţii cu fiţe de docţi simt c-o iau la vale. Nu ştiu, o fi bine, domnule Ciurel, n-o fi bine? Cei care se voiau şi se credeau numiţi pe viaţă şefi la stat, ale căror vise de mărire riscă acum să se spargă precum balonaşele, sunt apucaţi de bâţâiala conferită, să spun, de iminenta schimbare a stilului de viaţă. Mare tupeu aveţi, domnule Ciurel!
Cert este că au loc schimbări majore în complexul energetic, schimbări pe care nu pot deocamdată să le cataloghez, decât ca fiind o reparaţie morală pentru cei care au rămas fără slujbe, în cel mai cinic mod: pentru că nu erau din PDL, nu făceau parte din marea familie a portocaliilor. Am scris despre faptul că cei numiţi politic pe vremea bocului îşi vor pierde funcţiile de conducere şi tind să cred că oameni cu experienţă (mai ales aceia cu bun simţ) o să le ia locul. Vom vedea. Vorba unui parlamentar: „dacă se vor face numiri politice şi acum, voi simţi o mare dezamăgire”. Eu aş spera să nu fie totuşi un fâs!
În timp ce scriu aceste rânduri, mă pomenesc cu Dan Diaconescu la televizor. Împinge şase saci cu bani pe poarta ministerului. Ca naiba! Unde sunt gazdele? Fără să mă gândesc prea mult, ori domnul Vulpescu o să ia banii, ori DD va face cale întoarsă. Dar, pentru că ştirea va face înconjurul mapamondului, colonia va rămâne în istorie: România – şase saci!
Spiritul pedelist (mă refer la acela de a face bănet într-o isterie – „fără mamă, fără tată”) din compania statului este pe cale să se piardă. Afacerile puturoase atârnă aşa… într-o rână. Mare
