Cercetătorii de la NASA au anunţat că robotul american Curiosity, aflat pe Marte de pe data de 6 august, a realizat o primă descoperire importantă legată de solul marţian. Curiosity a descoperit pe solul marţian pietre ce provin din albia unui fost pârâu, confirmând astfel ipoteza referitoare la prezenţa apei în trecutul Planetei Roşii. Alte indicii despre prezenţa apei pe Marte au fost deja observate, dar este pentru prima dată când astfel de sedimente lăsate de scurgerile de apă au fost descoperite. Sondele spaţiale au realizat de multă vreme fotografii ale unor canale la suprafaţa lui Marte, despre care se presupunea că erau formate prin scurgerea apei, în trecutul planetei. Imaginile transmise de Curiosity prezintă pietrişuri şi nisipuri cimentate într-un strat de roci conglomerate cu o grosime de 10-15 centimetri, datând probabil din urmă cu mai multe miliarde de ani, a declarat, într-o conferinţă de presă, William Dietrich de la Universitatea California, unul dintre specialiştii implicaţi în această misiune. Acele pârâuri ar fi putut să existe timp de mii sau chiar milioane de ani. Mărimea pietrelor, care variază de la cea a unui fir de nisip la cea a unei mingi de golf şi forma lor oferă o idee despre viteza şi distanţa de scurgere a acelui pârâu. Forma rotunjită a anumitor pietre indică faptul că au fost transportate pe distanţe lungi, de pe înălţimile unui bazin, de unde porneşte un canal denumit Peace Vallis, care se întâlneşte cu această scurgere aluvială. Savanţii cred că aceste scurgeri de apă erau continue sau repetate pe parcursul unei perioade îndelungate, nefiind ocazionale sau durând câţiva ani.

Autori: A.B.

Cercetătorii de la NASA au anunţat că robotul american Curiosity, aflat pe Marte de pe data de 6 august, a realizat o primă descoperire importantă legată de solul marţian. Curiosity a descoperit pe solul