Grecia şi Spania, două dintre cele mai tulburate economii din zona euro, au prezentat noi măsuri de micşorare a deficitului bugetar, dar diferenţele dintre ele nici că ar putea fi mai mari sau mai grăitoare, scrie New York Times. Confruntată cu presiuni din partea creditorilor internaţionali, coaliţia de guvernământ din Grecia i-a dat undă verde unui pachet de austeritate care stipulează printre cele mai dure tăieri de pensii impuse vreodată într-o ţară dezvoltată. Astfel, pensiile ar urma să fie reduse cu 10%.
În Spania, care se luptă cu un deficit masiv şi ar putea fi nevoită să solicite ajutor european, premierul Mariano Rajoy a refuzat să reducă sau măcar să îngheţe pensiile. Dimpotrivă, potrivit noului buget, acestea vor fi majorate cu 1%.
Din punct de vedere politic, se înţelege de ce Rajoy vrea să protejeze cei 10 milioane de pensionari din Spania, când mii de oameni protestează în stradă şi regiunea vitală economic Catalonia ameninţă cu secesiunea. Pensiile reprezintă însă aproape 40% din totalul cheltuielilor bugetare şi 9% din PIB-ul Spaniei. În plus, populaţia ţării îmbătrâneşte repede, estimându-se că în jur de 30% din spanioli vor fi mai în vârstă de 65 de ani în 2050.
Pensiile sunt un beneficiu esenţial în Spania, unde rata şomajului a ajuns la 25% şi este peste 50% în rândul tinerilor, iar mulţi spanioli sunt dependenţi de părinţii sau bunicii pensionari. Economiştii estimează că 1,7 milioane din cele 16 milioane de gospodării spaniole nu au niciun membru salariat.
În încercarea de a face sistemul de pensii sustenabil, guvernul anterior a adoptat în 2011 o lege care a majorat vârsta pensionării de la 65 la 67 de ani. Modificarea nu va intra însă în vigoare pe deplin decât de-abia în 2027. "Mulţi pensionari votează şi sindicatele sunt ferm opuse acestei măsuri. Guvernul trage de timp cât poate, dar va trebui să facă
