Băncile cu capital elen mai controlau la jumătatea acestui an 12% din activele sistemului bancar românesc, cu circa 5,5 puncte procentuale mai puţin decât în 2008, Grecia coborând pe locul al treilea în clasamentul ţărilor de origine ale instituţiilor de credit cu cele mai mari cote de piaţă după active.
A urcat pe locul al doilea în clasament Franţa, reprezentată în principal de BRD-SocGen, mai nou şi de Credit Agricole, iar la nivel secundar de Fortis (BNP). Totuşi, criza a erodat şi cota de piaţă a francezilor cu peste două puncte procentuale, până la 13,4%.
Austriecii şi-au păstrat supremaţia, controlând 38% din activele bancare, cu numai 0,8 puncte procentuale sub nivelul de dinaintea crizei. Sectorul bancar austriac este reprezentat de BCR, Raiffeisen, dar şi de UniCredit Ţiriac Bank, al cărei acţionar majoritar este UniCredit Bank Austria, şi de Volksbank, unde pe lângă austrieci au intrat în acţionariat o bancă franceză şi două germane. În aceste condiţii, piaţa locală are un grad ridicat de dependenţă de ceea ce se întâmplă la Viena, fiind sugestiv şocul din urmă cu un an, când banca centrală a Austriei a cerut frânarea expunerilor pe regiune în raport cu resursele atrase la nivel local.
Din punct de vedere statistic, băncile cu capital românesc au fost cel mai mare câştigător al crizei, cota de piaţă cumulată a acestora urcând cu nu mai puţin de şapte puncte procentuale faţă de 2008, până la aproape 19%. La sfârşitul lui 2011 Banca Transilvania urcase pe locul al treilea în topul activelor, pentru ca în cursul acestui an să fie întrecută de banca de stat CEC Bank. Totuşi, poziţia băncilor româneşti nu s-a întărit neapărat ca urmare a unei intensificări a activităţii de creditare în măsură să acopere locul lăsat liber de băncile străine, cât de achiziţiile masive de titluri de stat care să le asigure accesul la finanţări de la BNR.
