Prima problemă pe care o reclamă orice funcţionar public când vine vorba de a face ceva pentru patrimoniul pe care îl are în gestiune este cea a banilor. Am arătat că şi în cazul patrimoniului cultural situaţia este la fel, dar am văzut că banii, puţin câţi sunt, capătă alte destinaţii după nişte criterii şi interese ce nu sunt cuprinse în lege.
Am văzut în articolul Cum se "jonglează" cu banii publici la cultură - criterii aleatorii şi comparaţii între monumentele istorice, dar şi în materialulPlanul Naţional de Restaurare în 2012 - Joc politic sau o nefericită distribuire a fondurilor pentru restaurare?, cum a înţeles fostul ministrul al culturii Kelemen Hunor să împartă banii care veneau prin P.N.R. (Planul Naţional de Restaurare) în judeţele Bihor şi Sălaj în condiţiile în care aceste judeţe nu reprezentau principala preocupare a domniei sale.
Vom continua azi comparaţia în judeţul Sălaj arătând că monumente foarte importante au nevoie de atenţie maximă, însă banii intenţionau să meargă acolo unde lucrurile mai puteau să aştepte. Amintim faptul că suma totală pusă pe hârtie pentru acest judeţ în februarie era de peste 1.600.000 de lei, iar monumentele propuse pentru finanţare erau: Biserica Sfinţilor Mihail şi Gavriil Sînmihaiu Almaşului, Biserica Reformată din Zalău, Biserica fostei mănăstiri benedictine, azi biserica reformată, sat. Uilacu Simleului, com. Măieriste, Biserica reformată comuna Horatul Crasnei, Biserica Reformată sat Mineu, com. Sălăţig, Prefectura veche, azi Primăria municipiului Zalău, Ansamblul cetății Bathory, Turn clopotniță de lemn, sat Recea, com. Vîrşolț, Biserica de Lemn Sf Arhangheli Mihail şi Gavril sat Zalnoc, com. Bobota.
În articolul Cum se "jonglează" cu banii publici la cultură - criterii aleatorii şi comparaţii între monumentele istorice, arătam că turnului de clopotniţă din satul Recea, comuna Vîrşolț, ar avea n
