Sancţiunile internaţionale decretate împotriva Iranului în contextul în care ayatolahii îşi continuă un program nuclear secret, încep să aibă efecte dezastruoase asupra economiei iraniene. Moneda iraniană a cunoscut o prăbuşire spectaculoasă în raport cu dolarul.
Pentru regimul integrist de la Teheran, America este diavolul însuşi, răul suprem, inamicul numărul unu. În mod paradoxal, însă, economia iraniană se “dolarizează” în ritm alert, ca să reiau un termen utilizat de comentatorii francezi. Altfel spus, populaţia, care nu mai are încredere în moneda naţională, rialul, utilizează dolarul ca monedă refugiu, iar în jurul monedei americane s-a dezvoltat o întreagă economie paralelă.
Pe piaţa liberă în aceste zile un dolar valora 34 500 de riali, ceea ce spune mult despre raportul dintre cele două monede. Iar luni întîi octombrie moneda iraniană s-a devalorizat, doar într-o singură zi, cu 17 la sută în raport cu dolarul, ceea ce spune multe despre un anumit vînt de panică care bate în Iran. Practic, într-un an, moneda iraniană a pierdut 75 la sută din valoarea sa, iranienii nu mai reuşesc să-şi plaseze pe piaţă petrolul, iar datorită embargoului economic şi bancar Iranul este izolat de sistemul financiar internaţional.
Sancţiunile au deci un efect vizibil, după doi ani de la decretarea lor, ceea ce nu înseamnă că regimul este dispus să-şi sisteze programul nuclear. Ceea ce a reafirmat azi, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele Mahmud Ahmadinejad, care acuză Occidentul că duce un “război economic” şi unul psihologic împotriva ţării sale. In ultimele săptămîni au crescut însă şi fricţiunile din sfera puterii, în contextul în care anul viitor au loc noi alegeri prezidenţiale în Iran, ceea ce traduce o intensă luptă diferite facţiuni. Iar Înaltul Comisariat ONU pentru drepturile Omului şi-a exprimat neliniştea în urma unui nou val de ar
