Am avut un somn cam agitat. Dimineaţa, nevasta m-a întrebat: “ce-ai avut de te-ai zvârcolit toată noaptea?” “Am visat… Am visat că mă aflam în mijlocul unei mulţimi care scanda: “Hoţii! Nu ne-aţi dat salariile de două luni! Jos Guvernul!” “Te-ai uitat prea mult la televizor… Dar, apropo: noi de ce nu putem fi investitori strategici? Doar ai văzut că trebuie doar să te înscrii la dl Vulpescu şi poţi să cumperi orice combinat vrei…”
Chiar aşa? De ce Dan Diaconescu poate, iar eu nu? N-oi fi eu din Caracal, dar mă mai pricep, la toate câte puţin. Şi când să o mai fac dacă nu acum, când FMI-ul a scos la vânzare ultimele perle ale coroanei economiei socialiste?
Aşadar: OLTCHIM-ul îl ia Diaconescu. A câştigat licitaţia cinstit, a dublat suma fără să i-o ceară nimeni şi s-a dus cu sacii de bani să plătească salariile muncitorilor. Ce pot eu să salvez? Păi, să vedem ce mai are domnul Vulpescu prin magazia O.P.S.P.I.-ului…
O ştire de ultimă oră anunţă însă că “Domnul Dan” a pierdut partida. N-a venit cu banii (n-a avut saci) şi licitaţia a fost anulată. Nu-i nimic: îi voi salva eu pe oamenii muncii din Râmnicu Vâlcea.
…Azi e licitaţia. Ziua cea mare. M-am prezentat cu dosarul complet, dar şmecherul de Vulpescu m-a ţinut de vorbă, doar-doar o să întârzii să-l depun. Nu i-a ţinut figura. I-am şoptit la ureche că dacă încearcă vreun truc îi pun în cap oamenii muncii. Nu doar pe cei de la OLTCHIM – ci şi pe cei de la CFR Marfă şi TAROM. Bineînţeles că au venit din nou papagalii de la PCC, care după ce l-au sâcâit pe Roibu ani de zile, vor să pună mâna acum pe tot combinatul. Se zice că au ridicat miza la vreo patru milioane… Degeaba. Vuza e şi el spectator, ar dori să ia creanţa Electrica, dar n-are un ban, e falit, toate firmele lui sunt gajate la bănci. Rămân eu, cu cele 800 de milioane (am dublat oferta lui Diaconescu) pe care-i aduc imediat ce se semnea
