Practica arată că, în ultima perioadă, din ce în ce mai multe persoane se confruntă cu situaţia cedării creanţelor de către banca unor societăţi de recuperare.
Mecanismul cesiunii către SRL-ul subsidiara a băncii funcţionează conform următoarei scheme: banca mama declară creditul că fiind neperformant, îşi constituie provizion de risc, dar nu trece la executarea silită şi nici nu îl trimite în insolventa, ci vinde creanţa unei filiale pe care o deţine în proporţie de 100% (sau unui alt SRL deţinut 100% de bancă mama a băncii în cauză); vânzarea creanţei către propria filială (adică, trecerea acesteia "într-un buzunar într-altul") sau către o afiliată se face la preţuri cam de 10% din valoarea nominală, preţ pe care filiala/afiliata îl plăteşte cu un credit pe care, de cele mai multe ori, i-l acorda chiar bancă.
Cesiunea de creanţe este operaţiunea prin care creditorul (cedent) transmite în mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul de creanţa unei alte persoane (cesionar) care devine astfel creditor în locul său şi va putea încasa de la debitor creanţa cedată.Contabilizarea contractelor de cesiune a creanţelor la cesionar (persoana care a preluat creanţele) trebuie făcută în funcţie de clauzele specific fiecărui contract.
ATENŢIE!
În toate cazurile, dacă nu s-a convenit expres asupra unei cesiuni parţiale, cesionarul devine titular al creanţei pentru totalitatea ei.
Odată cu dreptul de creanţă, cesionarul dobândeşte, prin efectul cesiunii şi în lipsa oricărei stipulaţii exprese în acest sens, toate drepturile, accesoriile şi garanţiile de orice natură ale creanţei cesionate. Dacă nu s-a convenit altfel, dobânzile şi orice alte venituri aferente creanţei, devenite scadente, dar nepercepute încă de cedent, revin cesionarului, cu începere de la data cesiunii.
În primul rând, trebuie făcută distincţie dup