Lucrările ar fi putut începe curând dacă, sub vechea administraţie, nu s-ar fi întârziat întocmirea unui proiect care ar fi asigurat finanţarea necesară, de 98 de milioane de euro, din fonduri europene. Înmuiată de inundaţii sau zgâlţâită de cutremure, Faleza chiar poate ajunge în Dunăre.
În urmă cu un an, sub titlul „Avertisment din partea unui specialist de marcă în siguranţa construcţiilor: <
Avertismentele specialiştilor, ignorate
Aprecierea a fost făcută public chiar dacă articolul se baza pe argumentaţia unuia dintre cei doi gălăţeni - dr. Ing. Octavian Coşovliu şi regretata dr ing. Margareta Bălan - care şi-au dedicat prodigioasele cariere studierii loess-ului, adică pământul pe care trăiesc gălăţenii şi ale cărui caracteristici au introdus în vocabularul lor uzual cuvântul tasare.
La întrebarea noastră, „Poate aluneca Faleza în Dunăre?", reputatul specialist a răspuns afirmativ, dar cu o menţiune importantă.
„Alunecarea Falezei în Dunăre este posibilă sub acţiunea anumitor factori. Până în anii '60, malul natural al Dunării, în dreptul municipiului Galaţi, era abrupt. Atunci s-a făcut un plan de sistematizare al Falezei realizat de Institutul de Proiectări Bucureşti. Pentru compensarea diferenţei de nivel, mari, s-a adoptat soluţia amenajării unei succesiuni de taluzuri separate prin suprafeţe orizontale (berme), pe una dintre acestea fiind amenajată artera rutieră. Pentru că solul este format din loess, proiectantul a emis o serie de condiţii de exploatare a falezei. Printre acestea, cea mai importantă a fost aceea de a nu se construi la o distanţă mai mică de 80 de metri faţă de creasta falezei, adică faţă de taluz", ne explica anul trecut i
