Academia Română are în patrimoniu mai multe imobile cu o valoare istorică şi arhitecturală enormă dar, în ciuda acestui fapt, nu reuşeşte să scoată bani de pe urma lor. Clădirile care au ajuns în propietatea instituţiei de-a lungul vremii prin donaţie, de la mai mulţi membri, fie stau goale, fie sunt inchiriate pe sume infime, sau fac obiectul unui litigiu, iar Academia nu poate interveni cu reparaţii asupra lor.
Mai mulţi membri ai Academiei Române obişnuiau să doneze instituţiei, prin testament, o parte din avere sau chiar averea întreagă (în perioada 1860-1948). Astfel, în cei 88 de ani de activitate, prin donaţiile oferite de 200 de donatori, instituţia a acumulat o avere impresionantă, formată din imobile de patrimoniu, zeci de mii hectare de pământ, păduri, manuscrise sau obiecte de artă, notează România Liberă.
În perioada comunismului, imobilele au fost preluate de regim şi date în folosinţă unor instituţii ale statului. După revoluţie, Academia şi-a îndreptat atenţia spre potenţiala mină de aur şi a început să îşi revendice bunurile .
Instituţia deţine în portofoliu o avere considerabilă, însă nu reuşeşte să scoată şi potenţialul profit de pe urma ei. Deşi mare parte din aceste case şi apartamente sunt situate în zone centrale şi ultracentrale ale Capitalei, precum fostul sediu al Ambasadei Statelor Unite ale Americii - care acum stă gol, sau Casa Oamenilor de Ştiinţă (fosta Casă Assan), imobil care se află în litigiu de mai multă vreme.
„Mai urmează să câştigăm procesul pentru casele donate de Eliza Brătianu, un ansamblu superb, care are nevoie urgentă de reparaţii. Nu ştiu de unde vom găsi fonduri pentru reabilitarea acestuia", a precizat administratorul patrimoniului, academicianul Ion Păun Otiman.
Acesta a adăugat şi că instituţia încasează doar „în jur de 5-6 milioane de lei pe an, dar nu din chiriile sociale ci numai
