Se spune că acela care crede în farmece și "făcături" nu e bun creștin. Dar Biserica îl sărbătorește, pe 2 octombrie, pe Sf. Mucenic Ciprian, protectorul credincioșilor în fața vrăjilor. Se spune că acela care crede în farmece și "făcături" nu e bun creștin. Dar Biserica îl sărbătorește, pe 2 octombrie, pe Sf. Mucenic Ciprian, protectorul credincioșilor în fața vrăjilor.
Se întâmplă să treci prin București, pe Calea Victoriei, pe lângă Biserica Zlătari. Și nici nu știi ce comoară ascunde acest monument. E mâna Sfântului Ciprian, ocrotitorul de vrăji şi blesteme, păzitorul căsniciilor trainice. Moaştele sfinte se odihnesc de sute de ani într-o raclă de sticlă şi reprezintă pavăza lăcaşului de cult şi a celor care îi trec pragul. Se spune că aici, Moliftele Sfântului Vasile sunt mai puternice, că nicăieri altundeva nu poţi găsi mai degrabă ajutorul divin la necaz. De aceea, în fiecare an, pe 2 octombrie, de ziua Sfântului Mucenic Ciprian, la hramul bisericii, vin sute de credincioși de pretutindeni.
Despre Ciprian, cărțile bisericești spun că ar fi fost un vrăjitor vestit. Ghicea în cărţi, în stele şi îi adora pe zeiţa Artemis şi pe Apolo. Se întâmpla pe vremea împăratului păgân Decius, în Imperiul Roman, prin anii 250. Trăgându-se din neam bogat, Ciprian era un om cult, școlit, un filozof recunoscut. Însă a deprins și tainele vrăjitoriei, putând să schimbe văzduhul, să pornească vânt, tunete și ploi, să distrugă câmpurile, să rănească oamenii și chiar să vorbească cu morții. Pe mulţi i-a ucis cu otrăvuri şi cu farmece, a înjunghiat copii drept jertfă pentru diavoli și a învăţat oamenii la vrăji rele. Dar viaţa i s-a schimbat cu totul când a încercat să-și dovedească puterea farmecelor împotriva fecioarei Iustina.
Un tânăr desfrânat, Aglaid, a venit la Ciprian să-l ajute s-o facă pe Iustina să-l iubească. În zadar a trimis Ciprian demonii asupra fecioar