Şocurile crizei datoriilor din zona euro vor fi resimţite de economia mondială timp de mulţi ani, iar autorităţile trebuie să regândească strategiile prin care vor să readucă economia pe creştere şi să creeze locuri de muncă, a spus Kaushik Basu, noul economist-şef al Băncii Mondiale (BM). Însă un plan clar al liderilor europeni pentru rezolvarea crizei întârzie să apară.
În Grecia, creditorii internaţionali au respins unele măsuri care prevedeau economii de două miliarde de euro şi făceau parte din planul de austeritate de 13,5 mld. euro pe următorii doi ani prezentat de guvernul grec. Membrii troicii - Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană (BCE) - s-au arătat sceptici faţă de estimările guvernului privind veniturile din impozite noi asupra liber-profesioniştilor şi din unele reduceri de cheltuieli în sectoarele apărării şi sănătăţii. Oficialii troicii nu sunt convinşi nici dacă guvernul grec va merge până la capăt cu promisiunile de a disponibiliza 15.000 de angajaţi bugetari. "De data aceasta reducerile de cheltuieli trebuie să fie reale şi probate. În trecut, guvernul a găsit alternative care nu au produs efectele necesare, iar creditorii s-au săturat de promisiuni deşarte", a spus o sursă apropiată discuţiilor.
Totuşi, unii lideri germani care înainte zoreau Grecia să implementeze cerinţele troicii pentru a-şi rezolva criza au adoptat recent un ton mai moderat. Peer Steinbruck, candidatul opoziţiei pentru postul de cancelar, a spus că Greciei trebuie să i se acorde mai mult timp pentru reforme deoarece efectele economice şi politice ale ieşirii acestei ţări din zona euro ar fi devastatoare. El crede că Grecia va trebui ajutată încă şapte sau opt ani.
Presa europeană informează că Berlinul va susţine plata următoarei tranşe, de 31 mld. euro, din pachetul de salvare pentru Grecia, chiar dacă aceasta nu a i
