Rezervele minime impuse băncilor de BNR au ajutat sistemul bancar să se menţină în picioare fără ajutor de la stat. Ar cam fi însă timpul ca băncile să-şi reia activităţile clasice, adică să atragă şi să dea bani cu dobândă.

Evitarea unei crize bancare în România, care ar fi necesitat ajutor din bani publici, s-a datorat politicilor macroprudenţiale ale Băncii Naţionale a României (BNR), inclusiv în ceea ce priveşte rezervele minime obligatorii (RMO), a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Cu alte cuvinte, oficialul băncii centrale spune că băncile au trăit, pe perioada crizei, mai ales din banii pe care îi strânseseră, mai mult forţate, în anii de boom. Reamintim că băncile din România erau obligate să plaseze 40% din sumele atrase în euro şi 25% din cele în lei în rezervele BNR. Aceste valori erau fără echivalent în lume, însă s-au dovedit a fi o idee bună. De-a lungul celor 3-4 ani cât au trecut de la începutul crizei, BNR a luat mai multe decizii de scădere a acestor niveluri, eliberând astfel bani către bănci atunci când aveau mai multă nevoie. „România a evitat o criză bancară şi nu a fost nevoie de o injecţie de bani publici în capitalul vreunei bănci", a spus Isărescu referindu-se la criza globală din anii 2008-2009.

Fără falimente

Ce se va întâmpla însă în continuare? Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea, este optimist din acest punct de vedere, afirmând că băncile locale sunt solide şi că reprezintă un pilon al economiei locale. „Atât sistemul, cât şi bancherii au fost atipici în ultimii patru ani, trecând cu bine de perioada de criză. Am rezistat cu bine tuturor şocurilor şi suntem un motor, o forţă motrice pentru alte activităţi ale economiei naţionale. Sistemul bancar nu va înregistra ieşiri în acest an deoarece în România există încă multe oportunităţi de exploatat", a declarat preşedintele ARB. În acel