Autostrazi, cai ferate, hidrocentrale, spitale, scoli, infrastructura pentru transportul energiei regenerabile sau chiar organizarea Campionatului European de Fotbal din 2020 sunt destinatiile prioritare ale investitiilor publice propuse de oamenii de afaceri si de analisti. Poate ca optiunile nu par noi. De altfel, nici nu sunt, un semn ca perioada ultimilor 22 de ani nu a fost suficienta pentru a moderniza Romania. In acelasi timp cu prioritizarea acestor investitii, atat analistii, cat si oamenii de afaceri mai sustin la unison un aspect: eliminarea risipei de bani publici.

DIALOGUL SURZILOR: oamenii de afaceri recomanda, guvernantii isi vad de ale lor

Anul 2012 a adus pe frontul investitiilor publice doua vesti: una buna si una mai putin buna. Sa incepem cu ultima: pe fondul unei absorbtii modeste a fondurilor europene, la rectificarea bugetara din august, cheltuielile de investitii – care includ cheltuielile de capital din surse proprii, cele aferente proiectelor cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cele legate de programele cu finantare rambursabila si alte transferuri de natura investitiilor – au fost ajustate cu 2,07 miliarde de lei. Pe date brute, care includ si impactul swap-urilor, scaderea este de aproximativ un miliard lei. Astfel, nivelul cheltuielilor de investitii pentru 2012 a scazut la 36,4 miliarde de lei.

„Taierea investitiilor inseamna ca pe termen scurt se poate echilibra deficitul bugetar, dar pe termen lung este pusa in primejdie cresterea economica si competitivitatea Romaniei. Dar cine se uita la lucruri pe termen lung, cand ziua de maine este cea care ne doare cel mai mult? Mai ales ca nu avem nici acum - desi de 20 de ani toti ministrii de finante critica predecesorii lor si spun ca ei vor fi primii care vor face asta - un buget multianual bazat pe proiecte de investitii clare. Dim