Putem intui unde s-a chiuit «Bravo, Cati!»: exact în fabricile de diplome, în abatoarele de absolvenţi.

În hărmălaia de la Oltchim, a trecut neobservată o declaraţie pe care a făcut-o ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, în ziua în care începea anul universitar. Iat-o: „Voi cere ca pe diplomele de absolvire să fie trecut numele universităţii, şi nu al ministerului. Nu este corect ca, sub umbrela Ministerului Educaţiei, universităţile să elibereze diplomele. E necesar ca universităţile să-şi asume actele pe care le eliberează şi, într-un fel, calitatea pregătirii".

În urma acestei declaraţii, putem intui cine a chiuit „Bravo, Cati!" şi unde s-au desfăcut sticlele de şampanie: exact în fabricile de diplome, în abatoarele de absolvenţi. În loc să se îngrijoreze de halul în care a ajuns şcoala românească, ministrul Andronescu emite o veritabilă „declaraţie de abandon". Este doar ultimul moment dintr-un şir care arată că doamna Andronescu are un foarte slab apetit pentru reformarea din temelii a şcolii şi, pentru a masca asta, recurge la tratamente cosmetice şi de imagine. Scoatem ministerul de pe diplome ca să nu stricăm imaginea ministerului - dar ce facem dacă universităţile nu-şi asumă calitatea pregătirii, ci doar taxele de şcolarizare, aşa cum au făcut şi până acum?

În aceeaşi linie de abandon se înscrie şi aşa-numitul Bacalaureat profesional. Acesta, în sine, nu acordă nicio şansă în plus pe piaţa muncii absolvenţilor de liceu, aşa cum susţine ministrul, dacă nu se restructurează convingător şi programele şcolare. Ba chiar se poate întoarce împotriva celor ce îl obţin. Devine doar un stigmat, o etichetă ce li se pune pe frunte şi pe care scrie „Acest copil nu a fost în stare să treacă de Bacalaureatul normal". E o diplomă de loază şi nimic mai mult.

Doamna Andronescu a devenit ministru într-un moment în care lumea ştiinţifică era