Oraşul Ineu are un pitoresc aparte, care, însă, nu este suficient pus în valoare.

Ineul are un potenţial turistic puţin exploatat. În apropierea oraşului se află Pădurea Rovina, cu o poiană de narcise, o zonă protejată de şase hectare. Şase lacuri de pescuit, cu o suprafaţă totală de peste 400 de hectare, atrag pescarii din vestul ţării. Cetatea Ineului, locul pe unde a trecut Mihai Viteazul la vremea sa, este atracţia zonei şi este vizitată anual de mii de persoane. Ineul a fost prezentat prima oară în lucrarea Seyahatname a vestitului călător turc Evlia Celebi, care l-a vizitat în vara anului 1660. Acţiunea din celebrul roman „Moara cu noroc", a scriitorului arădean Ioan Slavici, se desfăşoară tot în zona Ineului.

Ineul, locuit de mii de ani

Ineul, un oraş de pe malurile Crişului Alb se află situat în apropierea Ţării Zărandului. La trei kilometri este Dealul Viilor, de origine vulcanică, unde locuitorii şi-au construit cabane şi vile de vacanţă. Arheologii au descoperit un vârf de lance şi o barcă monoxilă, ceea ce atestă existenţa omului încă din epoca bronzului în zona Ineului. Au fost găsite monede din perioada preromană, care arată clar că la Ineu a existat o viaţă ecomonică puternică. După cucerirea Daciei de către romani, în zona Crişanei au locuit dacii liberi. Bucăţi dintr-un zid al unui fost castru roman au fost găsite exact în zona actualei cetăţi a Ineului. Mulţi locuitori ai oraşului s-au alăturat răsculaţilor conduşi de Gheorghe Doja. În anul 1848, în apropiere de Ineu, revoluţionarii maghiari au depus armele în faţa armatelor conduse de către un general rus. Ineuanii au participat activ la făurirea Unirii de la 1918. O delegaţie numeroasă a plecat la Alba Iulia, unde ineuanii s-au alăturat celor care au cerut unirea cu Ţara Mamă.

Cetatea Ineului, locul de popas al lui Mihai Viteazul

Cetatea Ineului este situată ch