S-a creat o moda de a masura succesele din domeniul social, cultural sau sanitar al unei tari, in functie de procentele alocate din PIB.

Politicienii si analistii de tot felul se dau mari la televizor, tot explicand cat de rau stam noi cu sanatatea, pentru ca nu alocam macar acelasi procent cu Polonia, sau ca stam mai bine decat Bulgaria la invatamant, pentru ca procentul ei este mai mic decat al nostru.

Totusi, procentul alocat din PIB nu este o garantie ca fondurile alocate astfel sunt chibzuit cheltuite, ca nu iau calea afacerilor sau a coruptiei si ca nu alimenteaza conturile marilor spagari, deschise in inaccesibilele paradisuri fiscale.

Este semnificativ faptul ca Japonia, Europa Occidentala sau Canada aloca pentru sanatate 12% din PIB, in timp ce Statele Unite sunt mult mai culante, alocand 18%. Cu toate acestea, serviciile medicale din prima grupa de state sunt unanim recunoscute ca fiind mai bune, decat cele din Statele Unite, noteaza Project Syndicate.

Analizand mai atent, observam ca, din grupul tarilor citate, sistemul american de sanatate este singurul construit cu profil lucrativ, deci profitabil.

Un raport intocmit de Institutul pentru Medicina al SUA arata ca, prin profilul sau lucrativ, sistemul toaca anual 750 de miliarde de dolari, respectiv 5% din PIB, producand deseuri, sustinand fraude si o puternica birocratie.

Dar si in alte domenii din diferite tari, ponderea alocata din PIB este departe de a fi concludenta.

Exemplele arata ca e greu sa tragi o concluzie

Se calcula, de exemplu, ca Elvetia utliza 100 kg petrol la fiecare 1.000 dolari din PIB, Danemarca utiliza 110 kg petrol, iar SUA 190 kg.

Nimeni nu putea sa explice de unde provin asemenea diferente, dar nici nu-si punea problema de ce se refera neaparat la 1.000 dolari din PIB, cand in