Într-o perioadă când corul celor care cântă prohodul zonei euro devine tot mai gălăgios, iar criza uniunii monetare se prelungeşte, o parte din statele Europei de Est au dat voce prudenţei anunţând că îngheaţă planurile de adoptare a monedei euro, dar nu renunţă la idee. Însă doar România, Lituania şi Letonia mai au un termen fix pentru intrarea în zona euro, pentru respectarea căruia va trebui să îndeplinească o serie de condiţii stricte, unele presupunând mai multă austeritate.
Prin ceea ce mai mulţi analişti au interpretat a fi o palmă peste faţă dată monedei euro, Bulgaria a anunţat luna trecută că îngheaţă pe termen nelimitat planurile de adoptare a monedei ca răspuns la deteriorarea condiţiilor economice şi la agravarea crizei din zona euro. De asemenea, Polonia a atenţionat că nu va intra în uniunea monetară până când problemele de aici nu-şi găsesc rezolvare, iar în Ungaria ministrul economiei a avertizat că ţara sa ar trebui să evite adoptarea euro timp de două decenii şi să-şi întărească economia urmând modelul propriu. Cehia nu are un obiectiv fix pentru intrarea în uniunea monetară, în timp ce Letonia şi Lituania sunt singurele state din Europa de Est membre ale UE care au în plan adoptarea rapidă a euro, în 2014, urmând astfel calea bătută de Estonia. Ţinta României este anul 2015.
Bulgaria este un model de conştiinciozitate pentru zona euro
"S-a schimbat ceva în gândirea noastră şi la nivelul publicului. În acest moment, nu văd beneficiile adoptării euro, ci doar costuri. Publicul vrea să ştie, pe bună dreptate, pe cine va trebui să salvăm dacă intrăm în zona euro. Este prea riscant pentru noi şi prea neclar care sunt regulile şi cum vor fi acestea peste doi ani", a afirmat ministrul bulgar de finanţe Simeon Djankov pentru The Wall Street Journal.
Popularul site britanic HousePriceCrash.co.uk s-a grăbit să comenteze