În luna septembrie, mai mulţi minori au ajuns în grija statului, după ce, abandonaţi de părinţii plecaţi în străinătate, au devenit povara bunicilor bătrâni, bolnavi, cu multe lipsuri materiale. Fenomenul nu este nou. Lună de lună, zeci de minori ajung în centre de plasament sau în grija asistenţilor maternali, la solicitarea bunicilor, care nu mai pot să se ocupe de îngrijirea şi creşterea nepoţilor părăsiţi de părinţii plecaţi să-şi caute un loc de muncă peste hotare.

De multe ori, părinţii plecaţi din ţară le promit copiilor, dar şi celor în grija cărora au fost lăsaţi, bunici, mătuşi, vecini, că vor trimite, lunar, bani pentru întreţinere. Din păcate, se întâmplă ca cei de-acasă să nu primească nici măcar un telefon luni de zile, nicidecum bani. În ceste condiţii, cam singura soluţie este ca minorii să fie daţi la stat, în ciuda faptului că despărţirea dintre nepoţi şi bunici este una dureroasă, care poate lăsa urme adânci în sufletele celor implicaţi.

Măsură de protecţie urgentă

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Suceava a sesizat, luna trecută, instanţa judecătorească, cu propunerea de instituire a măsurii de plasament în regim de urgenţă pentru şase minori proveniţi din patru familii de pe raza judeţului Suceava.

Şefa DGASPC Suceava, Margareta Isăilă, ne-a spus că pentru patru dintre copii s-a impus o măsură de protecţie urgentă, „întrucât părinţii sau, după caz, un părinte, sunt plecaţi în străinătate, iar minorii au rămas în grija bunicilor bătrâni, bolnavi şi neputincioşi. Aceşti părinţi nu au mai ţinut legătura cu copiii sau cu rudele în grija cărora au rămas cei mici şi nici nu au mai contribuit financiar la întreţinerea minorilor, fapt ce a determinat separarea minorilor de familia lărgită”.

Din nou împreună, dar la stat

O altă situaţie în care s-a impus plasamentul în